ne ridicam
toți
de la masă cum treceau norii
semănau cu mâinile tatii

stăteam în picioare
găuream pământul
cu priviri pe vârful degetelor de la picioare
se vedea clar
unghiile cresc și ziua
fiecare gândea
respira

să treacă repede
să pot întinde mâna până la capăt
da, asta se citea pe buzele mamii
stăteam așa până se umpleau ochii de transpirație
lumea credea că plângeam

noi n-am plâns niciodată
nu
nici nu vom plânge
vom sta în picioare
ne vom ține de sfori
cu zmei
halviță
și vise