Vis

Am împărțit un vis în două
Semințele rodeau amurgul
iar setea fructului
Era amară
Am înțeles tristețea
Ca pe un fruct
În ruginirea toamnei

Departe de mine iubirea
Melancolia deșartă a bălților stătute
Rugăciunea fecioarei
e ca un vânt crestat de păcate
Biciul n-ajunge umilința

Iubirea e un spin din coastele noastre
Am înțeles dar prea târziu
Lumea își ajunsese cotorul
Am rămas doar gustul dorințelor noastre
Și am nutrit păcatul
Doar cu gândul