Rostirea peste veac o să-ți rămână
Gătind de sărbătoare a ta voce
Ducând cuvântul taine să invoce
Dumunica, în orice săptămână.

Din apa nemuririi bând atroce
Și moartea-n spirit ți se tot amână,
Iar veșnicia ți-e la îndemână
Chiar de vreun diavol va urla feroce.

Și vorbe-nveșmântând în strai de gală
Mai este doar un ceas sihastru pân'
Eternitatea-ți va găsi egală

Vorbirea ta cu Poezia, spân
Precum o față nobilă, regală
Și din argat vei deveni stăpân.