Tu faci numai prostii
Și pe deal și pe câmpii
În pădure și sub vii
Fără a mai clipi.

Când răsare soarele,
Îți desfaci picioarele
Și colinzi ogoarele
Conducând tractoarele.

Pe la prânz te apuci
Pâine cu brânză să-mbuci,
La izvoare te duci
Apă proaspătă s-aduci.


Iar atunci când el apune,
Tu îmi bei țuică de prune.
Te apuci prostii a spune
Într-o simplă rugăciune.