Voi reveni sa-ti cer iertare intr-o noapte,
Primeste-ma-n altarul sufletului tau,
Unde livezile au prins miros de mere coapte
Si la tulpini le plang parerile de rau.

Sunt vinovat ca lacrimile mele n-au stiut,
Sa-ti fie dor si calauza printre vise
Si prin oglinda lor ciobita te-am pierdut,
Fara sa poti primi eternitatile promise.

Cuvintele sunt de prisos cand stele se sting
Iar gesturile sunt atat de triste uneori,
Ma transform aievea-n departare sa-ti ating,
Minunea ca existi in ale curcubeului culori.

Voi reveni sa-ti cer iertare intr-o primavara,
Sa nu-ti fie teama, nu am sa mai plang,
Livezile s-au copt in noi a nu stiu cata oara
Si roadele-am uitat de mult sa le mai strang.