Stau pe stradă și admir
Un înger, un musafir
Ce trece necontenit
Prin parc pe la asfințit.

Privesc la el și mă-ntreb
Ce caută la noi în Breb
În mână cu-n diplomat
Alb și-așa imaculat.

Aș vrea ca să îl opresc
Din drum dar nu îndrăznesc
Și privesc adeseori
Cum dispare -ncet în zori.

Își desface-aripile
Furând amintirile
Și lasă în urma lui
Doar aroma prafului.