Un copil sprințar la vorbă
găsi prin piața din Damasc
pe-un efendi ce-avea-n tolbă
povești din vremuri ce se nasc.

L-a luat de haină pe moșneag
și l-a rugat să-i fie calfă,
să prindă el un pic de cheag
ca ajutor pentru marfă.

S-au pornit cei doi să vândă
socată ori salep gustos,
din flori de soc, limonadă
vindeau oricărui gât setos.

Efendi l-a-nvățat negoț
pe băiețelul guraliv
ce se temea de orice hoÈ›
și se credea geniu nativ.

Adună o pungă-ntreagă
cu bani de aur mari și tari,
din care-i dădu s-aleagă
copilului doi icusari.

"De ce-mi dai atât de mult,
eu merit să fabric salep,
iar tu stai ca un nabab cult
spunând poveștile în Alep!"

Și-au plecat spre Siria cu marfa -
băiețandrul servea sucuri,
iar moșul încorda harfa,
căci nu știau alte trucuri...