Tot mai des
agățate de crengile tale
cuvinte și imagini
lipite de frunze albastre și vechi
se-nclină copacul din mine
de fluturi
și îngerii-mi zboară pe la urechi

tot mai des
prăbușite din stelele tale
dorințe și tăceri
înrămate de gând pe netezi pereți
alunecă cerul din mine
pe lacrimi
și vântul adie cu vis de poeți

tot mai des
cad iubiri
de cuvinte
de frunze
și fluturi
înrămate
de gând
pe pereți

tot mai des…

Ileana Popescu Băldea