Sunt obosit, vreau o secundă de repaos
Sunt confuz, plutesc într-un ocean de haos
În mine-s drame și afară ninge ca în basme
Timpul să mă pierd printre sute de mii de fantasme.
Plin de dispreÈ›, mi-am pierdut stima de sine
Aprind zâmbind drumul către...fericire
Mâine voi fi iarăși viu, dar azi îmi permit să mor
Oricum sunt sătul de universul trist și monocrom.
Gust delirul presărat cu viziuni
Sunt gol și mi-e frig...
Te rog, îmbracă-mă-n minciuni
Căci ninge mai puternic, ninge multicolor
Pe străzile părăsite ale orașului diform
Eu rătăcesc singur sedus de-o închipuire
Utopia mea secretă, o simplă amăgire
E frig... dar nu-l mai simt
Mă mint că-s fericit
Și ninge cu iluzii peste-un suflet ruginit.

ȘI NINGE CU ILUZII PESTE UN SUFLET RUGINIT!
ȘI NINGE CU ILUZII PESTE UN SUFLET RUGINIT!

Și ninge cu durere peste un copil rănit.