Privesc
”marea oglindire”
și mă întreb dacă
mai am dreptul
la nostalgie

căci
nu-ntotdeauna
cunoașterea iubitoare
este totuna
cu iubirea cunoscătoare

nu-ntotdeauna
memoria mă poartă
spre alte și neștiute
porți

așa cum
nici inima
(memoria inimii)
nu-ntotdeauna
îmi îngăduie
să devin conștient
de faptul că sînt
Următorul propriilor
acte/eșecuri/erori