Galbenul din tine merge spre un zid,
Dinozaur magic se zbate livid,
Și șerpi fără aripi colcăie timid,
În rime pereche izbite de-un rid.

Eram eu, același, cu aripi în poză,
Cu timpul, ca fulger în mâna mimoză.
Dușman cu mine iau, fin, o doză,
Din lacul cu negru și flori de culoare roză.

Mă chinuie sfârșitul din versul meu fin,
Și, te las doar pe tine, în vasul meu plin.
Am lacrimile mele, și ele se scurg lin,
Din secul meu ochi, sub mortul divin.