"știu, vom muri
dar câtă splendoare!"

[Daniel Turcea]


ura noastră
cea de toate zilele
o carte
ce se scrie
câteodată
și în doi

pagină cu pagină
lacrimă cu lacrimă

nicio zi
fără o frântură de ură
cât să-nlocuiască
ultima gură de cafea

cum e pe pământ
asa și-n cer

– în lungimea sa
egală cu îndurarea sa.

cu atât mai grozavă
cu cât cohorte de draci
vor să curme lumina
unui înger.