aveam tendința să mă revolt
într-o zi mi-am luat casa în spinare
am plecat la drum pur și simplu
fără acoperiș
și drumul șerpuia ca în povești
ne sprijineam când într-o umbrelă când într-un fir de busuioc de care se îndrăgostise coraline când se mutase în mine
acum o vară nu ne cunoșteam
soarele se credea albastru
cerul jubila la picioarele mele - un tâmpit îndrăgostit
bună dimineața rotundo
credeam că se rupe lumea în două
bucurie fericire hai îi strigam coboară
ia-mă de tălpi
fericirea există omule există
ia-mi albul ochilor
vezi și tu ce văd și eu prin el
atunci ai apărut tu coraline în viața mea
atât de creponată fără cusur
ai început să țeși în mine macrameuri
ai țesut orașe întregi
am crezut în tine ca în mama
ai crescut
de acum încolo vom locui împreună

în fundal pantera roz într-un fotoliu
picior peste picior
se uita la televizor
scotea cercuri dintr-o pipă
mda mda patetic...