De câte mi-ai mai spus
Mi-e-atâta de rușine
C-o sa-mi azvârl de tot
Și sufletul din mine
Să nu mai știu că sunt,
C-am fost vreodată noi...
Trupul mi-e doar un stârv
Și mintea un gunoi.
Mi-e inima venin
Și ochii-mi sunt de ceară
Să n-am cu ce să plâng
Și nici ce să mă doară.
N-o să mai știu să râd
Și n-o să pot să cânt
Lumină nu mai văd...
Mă târâi sub pământ...
M-aș căuta pe hărți
Pe când eram copil
Ori m-aș juca la cărți,
Împrăștiat în vânt.
Zadarnic mă mai scriu
Și scrisul nu-l suport...
Sunt singur, trist și ...mort
Iar tu îmi ești sicriu.