Vremelnic am adulmecat din geană mânăstirea
Târziul lemn din scoarțe muzeale mai șoptea
Firave zdrențe mirosind a pete de dulceață.
Miere, miere alfalestrimie,
Balișoi, balișoi din găteje, lac de ușă,
Jurilovka, plai de tânăr,
Frunze foșnitoare înșirate la uscat pe sfoară,
Jalnica piele răsunând în sare,
Turbăsărie și jaipur de astrahan,
Așezăminte calcaroase nefrecventate sus pe cer
De sandale tăbăcite cu mirare.

Pe pirită, în jur, pe sobă sau în jar,
Foșneau mii de pene din adieri vesperale,
Un baci arunca la întâmplare stropi
În praful deghizat în ceară.

Adiacent chiliei vișinii, pe seară,
Treceam ușor prin viitorul explicit,
Fiind acolo, locuind dintotdeauna,
La crizanteme leșinând arnici,
Vătaful de Casimcea păstorea domol
Arici cu țepi de răsărise luna.