Privind prin ploi
mă vei simți in stropii
abâtuți
strigând în tunet
deșertăciunea
zborului înfrânt
prin mlaștini alergând
îmi vei cunoaște pașii
retinuți
și mă vei ști
mă fugărea sfârșitul
frunză-n vânt

vei ști că îmi curgeai
din piele
vis în picături
mă vei simți în ceața
mirosind a crin
neînflorit
vei desluși ecoul
spart de stânci prin
crăpături
mă vei vedea în umbra
acelor de pin
îmbătrânit.

privind prin ploi
mă vei simți în stropii
adormiți
strigând în tunet
umbra
zborului ucis
prin mlaștini rătăcind
îmi vei cunoaște
pașii obosiți
întinde-mi mâna
și mă scoate
din
abis.