Nu știu ce ochi albastru s-a deschis
În cer și ține zarea-nseninată
Pe dealuri struguri galbeni ca-ntr-un vis
Călătoresc spre teascuri încă o dată

Voi aștepta să fiarbă strop cu strop
Să scânteieze vinul ca o oaste
Apoi în beciuri oarbe-am să mă-ngrop
Cu sulițele timpului sub coaste

Că vreau în toamna asta să mă-mbăt
De vin de dor amar de poezie
Să-mi cadă dimineața peste piept
Ca o femeie leneșă târzie

Să mă trezesc nedumerit și stins
Când s-o crăpa din nou de primăvară
Pe dealuri struguri galbeni ca-ntr-un vis
Călătoresc spre teascuri iar și iară