ma plimb prin vraja verde a padurii,
cu simturile atitate de lumina,
si imbatat de dulcele mister al gurii,
il canta ciocirlia sau suspina.

ea canta vraja rusinoasa pe-nserate,
si bucuria fetelor fecioare,
si vegea luni,aprinsa pe carare,
sa poata toarce fetele fuioare.

ea canta dragostea curata,
si feciorelnicul parfum al flori,
ce-n manastirea verde ingindurata,
prin finta de o privesti te i-au fiori.

mai cinta dorurile unor fete,
o dragoste patata-n toate cele
si-n verdea manastire strinsa-n cete,
vor toate de pacate sa se spele.

merg,pling,si pling ,mergind intruna,
credinta vad, si cita puritate,
ma plimb pe cerul instelat ,la brat cu luna,
stapin ma simt in verdea mea cetate.