nu mai cred în poezie de când mi-ai scris recenzia aia pe coapse cu dinții duhnind a fum de țigară ieftină e întotdeauna atingerea chiștocului aruncat între degetele galbene ca de ceară îmi pare astăzi privirea ta printre atâtea cărți abia mai respir mirosul stătut de tămâie tu știi mai bine ca oricine ce urme îmi lasă pe piele catarama de fier ce ne leagă așteptările ca un ritual obligatoriu morții cu morții și viii cu viii spuneam de fiecare dată când mă strângeai prea tare și-mi venea să fug sa las totul așa cum ești n-am vrut niciodată să știu mai sigur de atât nu poți fi în afara mea doar tu existai ca un vis de-mprumut ascuns în bikini sutien pe sub limba cu care-mi rosteam rugăciunile seara ‘nainte s-adorm și credeam că e adevarat ce se spune despre poeți că-și vând sufletul nu contează pentru ce pentru public drama eroului e importantă restu-i tăcere sau pur și simplu magie în noi se ascunde câte un david copperfield cu urechi lungi de iepure alb cu negru ca un soi de dalmațian și cruela ah cruela e cea mai sexy femeie din cartierul de vest prin care tramvaiele trec ca niște dorințe irefutabile