agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-11-07 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Nu reușim niciodată să ne ținem promisiunea,
când spunem că data viitoare nu vom mai lăsa cerul să se prăbușească. Că o să-i facem o plasă în care o să-l stârngem de pe jos, până la ultimul sfânt. Că-l vom goli și ne vom muta în el, până vom muri de plictiseală. Că-l vom agăța de o piatră să nu se răstoarne. Că-l vom ține mai jos, poate poate o să-l adune și alții. Că-l vom prinde-n cuie și îl vom semna în lacrimi. Nimic nu-l va împiedica să ne zdrobescă. Nici măcar îngerii de hârtie pe care obișnuiam să ți-i fac, moi și rupți de vânt. Nu-i nimic dragă, îmi spuneai, o să împodobim copacii, o să dăm crengilor aripi să ne țină cerul și așa vor sta toți îngerii, prinși în brațele noastre dezlegate.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité