ÃŽngerii au ars viu
ferindu-și ochii de cenușa fiebinte
răvășitele-mi gânduri
minunatele scrisori de dragoste
ție sortite

Când armăsari
petrecuți prin urechile acului
s-au pierdut în neantul absolut
ce-ați făcut îngerime?

Când mama hodelor luând
nori de lăcuste
nebune lăcuste
ce-ați făcut îngerime?


gust cenușa iubirii tale
fără inimă, fără buze
dulce pecete
albă cu efect etern

< bizarerie >
haita de îngeri prin noi își plimbă
înstelatele degete