N-am inteles nimic din ce a fost,
Nimic din sangele varsat atunci,
Ca au murit copiii nostri dragi
Si visele toate s-au spulberat.

Noi am sperat la lucruri mult mai clare
Si ca putem trai in libertate,
S-avem cu toti o libera parere,
Nu sa traim intr-o mizerie.

Am vrut sa tac,dar eu nu mai suport,
Sa vad copii cersind in orice loc,
Sa-i vad murind iarna pe strazi
Si nimeni sa nu faca cercetari.

N-am inteles de ce se vinde tara,
De ce strainii ne cumpara pamantul,
De ce acceptam sa ne conduca tara,
Stainii astia ce ne curma viata.

N-am inteles nici ura asta ce-o purtam,
Nici rautatea ce nu ne lasa sa traim,
N-am inteles cum doar din doua vorbe,
Ne dusmanim si chiar ne chinuim.

Nu inteleg nici oamenii din jur,
Ce spun ca eu stiu doar sa-njur,
Nu injur, eu scriu doar realitatea,
In timp ce unii-mi doresc moartea.