Eram doar o literă invizibilă.
Cineva mă scria dintr-o serpentină spre cer.
Pământu-și lua tributul, aerul în aripi lovea violent.

Acum, au îmbătrânit corbii.
Nu-i nimeni să mă poarte, apă vie, în cioc.

Circulați, vă rog! Am liber, de-acum, nouă morți.