agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-12-21 | [This text should be read in romana] |
În fiecare din noi zace un înger tăcut.
Ne poartă numele, ne poartă trupul, Rațiunea, păcatele, neștiința. Cu toții știm că el e prezent în suflet, Dar refuzăm să-l ascultăm, Indiferent dacă face un efort și vorbește. Uneori, în cazuri rare, chiar țipă, Dar o face cu bunătate; Până și atunci vocea lui o punem pe seama Unui vânt ce cutremură frunzele. Când suntem încătușați, ne redă libertatea. Când ne doare, ne redă fericirea, Deși poate pentru el fericirea nu înseamnă Ceea ce credem noi că înseamnă. Poate îngerul nostru nu are bani să ne dea, Și cu siguranță nu ne poate aduce înapoi Persoanele dragi ce au hotorat să plece, Dar el însuși ar trebui să ne fie o persoană dragă, Chiar dacă îngerul nu e o persoană. Și-atunci, mă întreb: Ce-mi zice îngerul acum?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy