aleargă strigă pocnește cu emfază
tu pleci tiptil în urma dinspre noi
ai vrea să plângi dar gerul e de piatră
și ceasul nu-l poți da c-o iarnă înapoi

îți despletești minutele o clipă
le-ascunzi în ploaia rece de sub noi
și parcă tună luna de pe ceruri
și ramurile cresc din doi în doi

cad păsări de uitare dinspre iriși
te trag sub braț și te îmbrac în vânt
te strîng la piept cu timpul de pe gene
și scriu în mine cu rana din cuvânt

te voi păstra cu lacrimile toate
și anotimpurile rotite după cuci
iar ochiul tău întors către departe
va lumina iubirile-n răscruci

aleargă strigă pocnește cu emfază
tu pleci tiptil în urma dinspre noi

Ileana Popescu Bâldea