când încerc să rescriu acest gând
poposesc în brațele tainei mele
ce pot să fac decât să surâd
că nu, nu-s supărat pe tine

deschid ușor ochii și privesc o carte
ce-i drept e aceea de identitate
neexpirată nu dă socoteală
nici mie și nici ție seară

e atât de târziu în astă carte specială
și sunt atât de supărat pe mine
căci din dorința dorului
„vorbesc” scriindu-ți
când mult mai bine
ar trebui să tac
într-o ordine
a lacrimilor
mele.