agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Ich hörte es kommen... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-05-13 | [Text in der Originalsprache: romana] |
În care oamenii intră unii în alții ca să se adăpostească.
Au ieșit azi dimineață din mine un bătrân și o bătrână, Mi-au mulțumit pentru căldură lasând ușa deschisă Unei copile speriate să scape în mine de moarte. Orașul meu nu are case, orașul meu nu are noapte. Mă prinde angoasa, copila nu vrea afară să iasă Îl rog pe un munte de om să mă primească. Înăuntru, câțiva meșteri de mușchi, de vase și oase Pe un scaun făcut chiar de ei, copila îmi iese prin umărul drept. Orașul meu nu are case, orașul meu nu are șoapte. E atât de bucuroasă, aleargă de trei ani prin oameni de moarte. Are un sistem infailibil de combinări de persoane Mă conjură să nu spun, nu poate sta foarte mult. Îmi face cu mâna, pe curând, dintr-unul dintre meșteri. Orașul meu nu are case, orașul meu nu are moarte.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik