neiubiți, necăutați
voci ce imploră, o zbatere și piatra
("fiindcă sunt laș și..." )
o pasăre ce și-a culcușit zborurile ei frânte sub aripă printre
orele-cetacee, crabii-potcoavă ce își duc neputințele
ca un bolnav puhav de-atâtea fluide scurse în interstiții
de nisip către un cer căptușit de stele cu miezul solid

dantelă pe unghiuri de sticlă privirea printre pânze și umbre
despletire după încleștare crâncenă de glezne subțiri și
grumajii de un roșu-aprins peste trupuri-și-frânghii
(„consumatori de epifanii de doi bani și de revelații ad-literam,
contorsionați pe o fericire futilă cu palmele transpirate și inimi tăcute în brațele strânse”)
(„voci ce imploră, o zbatere”)
(„fiindcă sunt laș și”)
(„nu există nicio motivație pentru rău
cu toate astea răul există infinit în oglinzile
cancer”)

circumstanțial, ca pe-o notă greșită
ți-ai desprins chipul, apoi ai zâmbit nu unei clipe
(love is a cliché, darling, boring stuff, nothing more)
și fisuri au cuprins amețitor orizontul rotund ca un măr
confuze, cenușii, translucide

în egoismul acesta al tău de film mut individualismul
și-un soi de determinism rapace, lipsit de vină
tu crezi că viața este o pânză fără cusur, my love,
un pur non-sens într-o trudă ce te frământă ca să te scuipe digerat către o altă gură flămândă
(„nu există rău, ci doar noi, încolăcindu-ne strâns pe umbră”)

și ea ținea paharul ușor înclinat
pe jumătate plin în timp ce zâmbea/ se zbătea puțin
(„și strâng mâini, cutii de carton
și vântul îmi mângâie părul și umărul stâng din care un fir se întinde spre cerul de piatră”)

darling, să mai vii, te așteaptă
atâtea tablouri neterminate și
îți promit că o să te țin ca pe-un copil
pe pântec

până când
obosit
o zbatere

(„pasăre”)