Visez în seara tristă, fără lună,
La malul unei mări învolburate,
Simțind cum inima-mi milenii bate,
Și stoluri mari, plutind pe cer, se-adună.

Te-aștept s-apari din marea înspumată,
Inveșmântată în a valurilor haină,
Să-ți descifrez a ochilor tăi taină.
Și-n păru-ți să-ți așez o nestemată.