Plouă și tot plouă
Parcă nici ploii nu-i pasă…
Noaptea încet se lasă
Și mi-e frig de atâta plâns
Stau în colțul camerei și privesc un punct fix
Hainele-mi sunt ude

Lacrimile nu se opresc
Trupul îmi e șubred, nu-l simt
Inima mi s-a uscat
E cuprinsă de mrejele toamnei
O umbră se coboară peste mine, și brusc mă prefac în scrum…