ucid neuroni în fiecare noapte
ce n-a lăsat-o Dumnezeu somnului
mă doare lutul acesta blestemat
că i-aș frînge gîtul
dacă nu așa mi-ar fi fost lăsat
să-l cheme pe Bachus în fiecare noapte
spre a-l servi cu un pahar de lapte
androgin
eu beau doar gin
ori vin
aripa i se lasă peste pleoapele mele
doar cînd în cerul ochilor mei
e plin de stele