când am deschis orele cu degetele curate
în fruntea ta era noapte
și nu se auzea întunericul zâmbind
doar o inimă timidă deasupra căreia se odihnea
cerul

într-un ocean cu marginile cusute în tălpi
sunt doar eu
descifrând lumina dintr-un minut de singurătate
odată pe zi
în fiecare zi

când înflorește albul