nu lăsa mărimea să te sperie
nici măcar să nu îți treacă prin minte
așa cum trece vârful unui bocanc prin coaste
un gest al sinucigașului în vreme de secetă
un glod interior în care se zbate dragostea ca un delict
săvârșit de ultimul om de humă

trupul tău cu mai multe inimi -baloane de săpun
s-a golit de nimicul acela numit atmosferă
un morman de gânduri de subzistență
ce n-au mai încăput în mintea poeților

suspect de trezire în alt fus orar
în contrast cu toți vulnerabilii
exiști într-o altă zi păstrată la întuneric
ne vei zÂmbi din partea nevăzută a lunii