Cireși cu floare și cu fruct
Vreo zece buna a avut
Și casa plină de nepoți
O luminau cireșii copți.

Dar s-au uscat tot câte unul,
La fel gutuiul, la fel prunul,
Dar eu încă mai visam
Cireșe coapte pe la geam.

Și-apoi când iarna ne-a albit
Cireșul mare l-am cioplit,
Că se uscase coaja sa,
Cireșe dulci nu mai rodea.

Apoi am dus din creanga lui
ÃŽn toropeala focului
Și în flacăra din foc
Vedeam cireșe cum se coc.

Și-așa l-am ars atunci pe tot,
Cu câte-un ram, cu câte-un ciot
Și flăcările cum ardeau
Cireșele i le coceau.

Și-atâta soare a avut!
Căldură - cât l-a și durut!
Și flacăra sobei arzând
I-a pârguit fructul rotund.

Cireșul meu atunci rodea
Căldură pentru-o iarnă grea
Și în flacăra pe moarte
Am găsit cireșe coapte.