Te strâng în mine proaspătă făptură
Să plouă dens aromele de fân
Pe sânul crud cu care mă îngân
Când tremur rece în semănătură.

Argintul ploii mă desface-n două
Și mierea prinde gâzele arzând,
Sub vâlvătaia unui cer de rând,
Dacă te simt și dacă-n mine plouă.

Fructele crapă coapte până-n miez
Și miezul simte dulcele în sâmburi,
De parcă trec petalele pe dâmburi
Și-n brazda neagră singură visez.

Timpule bun, înalță-mă în sânge
Și-mi împletește părul într-un fir,
Să țin în brațe ceea ce respir
Când de-ndoială inima se frânge.

Florina Ladislau