Degetele de la mâna stângă
noaptea
cu substanța neagră uniformă
au apucat inconștientul
și l-a scuturat
din el au căzut visele
ce au pășit în realitate
cu picioarele iluziilor
degetele de la mâna dreaptă
ziua
cu substanță albicioasă omogenă
au prins realul –
fluid aglutinat de lucruri și viu –
și l-au spălat
la mașina de spălat
funcționând cu detergentul rațiunii
din el s-a scurs mizeria
prin care colcăiau
viermii irealului

Cuvintele –
vâltoare de sensuri
rotind frazele
în spirale lingvistice –
circulă de la un om la altul
și își fac cuib
în timpan
polenizate de alte cuvinte
se transformă în fluturi
care stau gata să zboare
din crisalida vocabularului

Divinul creat de materia perfecțiunii
și veșniciei
este absorbit
de spiritul uman
intră în simbioză
cu substanța rațiunii
proiectată în spațiul realității
umplut de conștiință
în care memoria
este spartă în amintiri
din fațetele căreia
se alcătuiește fizionomia trecutului.