Când
fiece fir de iarbă, de floare,
ar putea fân să fie
și fiecare pom
crâmpei de scândură,
mă întreb
cât de mare să fie ieslea
în care să coboare
Dumnezeu

Când fiece păstor, oaie
Păstorului coborât
Când fiece înțelept, copil
jucând de bucurie
în fața Tatălui
când fiece mamă,
fiică

Și când îngerii cântă
în auzul omului

Când Dumnezeu coboară
ochiul păcătosului să-L vadă
mâna să-L atingă
buza să-L sărute

Glasul Său de tunet,
scâncet de copil


(11 noiembrie 2011)