Alerg pentru mine și tine,
Ca să ne fie și nouă mai bine,
Nu-mi pasă de lume și chiar o ignor,
Oricum, nu mi-a făcut vreun favor.

E trist că nimeni nu se roagă
Și că majoritatea aleargă după pradă,
În final toți vom fi luați de vânt
Și vom ajunge acolo în pământ.

Sunt stăpân pe mine,
Alteori nesigur, nu e bine,
Dar stau și mă întreb în fiecare zi,
De ce apelăm la ură când ne putem iubi.

Adolescenți pierduți printre pahare,
Fete profitoare cu lipsă de onoare,
Nu toate, cunosc doar câteva
Și mă gândesc că nu e bine așa.

Bolnavii mor cu zile,
Parlamentarii nu vor ca să știe
Că țara asta este un dezastru,
Ne-a mai rămas doar cerul, sus, albastru.

Lucrurile acestea sunt reale,
Când scriu, inima din piept mă doare,
Dar știu că împreună putem schimba ceva,
Măcar să nu fii sclav în țara ta.