Am amuțit în fața frumuseții ei
Și, de necaz, i-am înjurat pe zei,
Și-am ridicat o mână către stele,
În noaptea cea dintâi a vieții mele!

Era așa frumoasă... Nu știu cum
M-a îmbătat al trupului parfum
Și-o briză caldă flutura perdele,
Și-n gând le blestemam pe stele.

Clipe în șir, privind-o fără glas,
O cântăream cu ochii în extaz
Și scos din minți de frumusețea ei,
Tot aruncam sudalme către zei.

Am înghețat în fața ultimei virgine,
În fața goliciunii ei prea feminine,
Dar am iubit-o jos, chiar pe podea,
În noaptea cea dintâi din viața mea!