Deschid cu teamă plicul cu-antetul de la Fisc,
Cu un cuțit de plastic, luat de la Fast-Food.
Emoții am, firește, aproape tot sunt ud,
Despăturind hârtia, acum, cu orice risc.

Somația mă prinde, prin stilul său abrupt:
Impozit pe mașină, crescut cu un procent,
Arzând, impozit, iată, mărit, pe-apartament
Și, bonus, înc-o taxă, pe solul dedesubt!

Cu teamă, ca soldatul ce pleacă la atac,
Citesc mai jos totalul, și, îngrozit, mă-nchin!
Văd stele verzi, migrene mă-apucă și mă țin,
De-mi vine să mă spânzur de cel mai ’nalt copac!

Se-aprind suicidale idei, în ritm vioi
Și-un plan de emigrare îmi încolțește-ncet,
Dar iau, râzând, hârtia și plicul cu antet
Și le arunc cu ură, în coșul de gunoi!