Din îndoială
cad semne de întrebare
în ființa răvășită
de contradicții
ce-și face din dialectică
o axă a valorilor
certitudinea
cu alaiul de adevăruri incerte
se contopește cu ploaia luminii
creând inundații
în orașul cu blocuri-euri
ridicate între sine și afecte
biserica își face din umăr cupolă
la altarul dintre două idei religioase
se roagă cuvintele-pietre
aruncate în oglinda
ce reflectă imaginea
ființei interioare

În mallul construit
la marginea orașului lăuntric
din materialele fine și lucioase
extrase din porii pielii
stau gândurile transfigurate
dispuse pe categorii
pe diverse nivele
oamenii își lasă gândurile putrede
pe caldarâm
cum își lasă pielea șarpele
în tiparul mental
sunt implantate gânduri de schimbare

Am pătruns în interiorul meu
am vizitat mallul
și la ultimul nivel
am comandat o pizza și un espresso
m-a servit fiica primăverii
cu muguri în ochi
cu flori în păr
cu frunze pe mâini
și cu păsări pe piele

Partea sufletului iluminat de implozii
a devenit cer convex
a absorbit un eu
l-a îmbibat cu flăcări uriașe
și l-a transformat în soare pitic

Când m-am trezit
toate ușile care dădeau spre exterior
erau blocate.