Spart ochean
Hei nostrom
Inter regnum
Morții și toți
salvați în octave nelucide
Vorbesc uneori de dragoste poate nu
Mâine o clipă se suge scursă pe buze
Sărutată moartă târzie răcită neresuscitată
Doamne aștept pe mărăcini
La zi nu am ce comenta
Ei na împinge nainte și caută
Sub bot de cârtiță înaltă
Iubește urlă-mă curată
Hei nostrom ajunge-mă vreodată
Să zbieri nesfânt pe mare
umple pocaluri din târzia ta vreodată
taur-anunÈ›
caut toreador...
fără chin ..am viței și atât..picură-i
ai auzit cum se scurg pe licăr mugind sub lobii temporali
mi-e greu
ei
sacrificați măi o fată deodată
rupe lumpen și zâmbește peste ..vreodată
vreodată
doară nu o zidim pe ana ea ne va citi
cum măi fată
vom fi invers
adicătelea florile ne vor citi?