voi nu vedeți cum stropii de ploaie sunt colorați diferit
nici a(i)uriul din visuri treze înnodate la colțuri
voi n-ați pățit să desfaceți o cutie de coca-cola și
să găsiți în ea Brifcor
nu v-ați deșteptat la șapte dimineața direct îmbrăcați
în pionier – matricola prinsă cu capse, gulerul ridicat și mânecile suflecate
iar fetele cu sarafanul scurtat prin cordonul prins la mișto
cei care zic despre binele care era pe vremea lui ceaușescu
nostalgiază propria lor cea dintâi tinerețe
eu am ajuns deja la a 13 a, un fel de ecou înfundat de la muzica
unei bătăi cu perne pe ritmuri fox, la căminul studențesc unde
n-am fost niciodată student, ci doar în vizită, ca și prin viață
voi nu vedeți cum vata de zahăr se-adună pe degetul arătător
spre Soare – norii personalizați fugind cu tinerețile voastre-n cârcă
nici n-ați pățit să desfaceți o cutie de gloanțe și să găsiți în ea
nasturii care încheie umbra de trup: săruturi intacte, nesăvârșite
sau caramele la 18 lei chilu’
cât de frumoase sunt amintirile, chiar și cele dureroase, voi n-ați văzut
când nălucile mută viitorul la trecut, când junghiul între coaste tu ești
când plouă dinspre tine spre cer, spre anii rămași nerămași