noi doi suntem fiecare unicate
însă iubirea cea mai mare hoață
ne amăgește cu chipurile noastre
până ne fură sufletele
le contopește tainic în unul singur
sau în doi sau în trei sau...
și așa fără să știm ne face nemuritori
pentru că iubirea nu-i altceva decât
sufletele părinților ale bunicilor
adunate ca o inimă în fiecare copil
câte suflete odihnesc în oricare din noi
iubirea ne face cimitire de suflete

să nu ne pierdem biete trupuri golite
ne mai ține împreună dragostea
ea nici nu există o facem noi
atunci când disperați ne împerechem
încercând păcătos o clipă să fim unul
mereu ne dezmeticim însă dezamăgiți
și ne îngropăm vicios singurătatea
în dulce-amăruiul altor și altor trupuri
numai ea moartea ne mai salvează
redându-ne unul altuia în același lut
de aia nu putem îmbrățișa pământul
vezi tu... ar fi incestuos