Ești cea care m-a împăcat cu fericirea,
Cea care îmi fură mereu privirea.
Ești singura persoană care-mi oferi,
Puterea să uit de orișice dureri.

Mă rătăcesc adesea-n ochi tăi
Puțin câte puțin,
Că-s singurii ce-mi dau putere,
Să uit clipele-ncărcate cu venin.

Ești cea care m-a învățat
Cum e să te simți minunat.
Ești cea care m-a învățat
Să iubesc,
Să zâmbesc,
Să depășesc,
Greutăți pe care le-ntâlnesc.
Ești bandajul pe care îl pun mereu pe rană,
Când sunt căzut la pământ, lipsit de orice vlagă.

Ești cea care m-a schimbat,
Cea care la fericire m-a conectat.
Ești cea care mă face să mai sper,
Pe drumul acesta ce duce spre cer.