toată noaptea
dorm cu geamul deschis

în zorii nedezmeticiți
un porumbel intră pe geam
se încurcă în firul lung
ce s-a destrămat
din dragostea zilei de ieri

ghimpii gândurilor răsar
din ultimul vis matinal
îl tai cu grindina dușului
și-ncerc să-mi vindec rănile

lunec
spre grădina trandafirilor
izvorul parfumului preferat
de inima mea dornică peste măsură

fluturii dau târcoale culorilor
obrajii tăi pălesc
sub alintările privirilor lor

stau în preajma ta
să te pot apăra