Lăsând în urmă metropola,mergeam
spre o zonă muntoasă,
vestită pentru ecoul pe care-l produce.
Imi și imaginam decibelii, ce se întorceau
precum o cascadă imensă de sunete,
lovind din toate părțile,
ca un bumerang ce capătă
dimensiuni mitice.
Însă, odată ajuns la destinație,
fascinat de liniștea
ce mă înconjura,
n-am mai zis nimic.
M-aș fi simtit stingher.
Era o liniște atât de plăcută,
încât îmi simțeam ecoul propriului eu,
rezonând cu percepția exteriorului.
Restul ar fi fost de prisos.