Eu sunt copilul mamei mele!
A celei care m-a născut...
În chinuri grele.
Și-al celei... care m-a crescut.

Sunt fiul îngerului care
Când am murit m-a înviat
Și al femeii oarecare,
M-a acceptat imediat.

Sunt pruncul fetei de la magazin
Care atunci când mă vede
Mă roagă să mai stau puțin
Și-n ochii mei adânci se pierde.


Sunt puiul răsfățat al soției mele
Ce mă iubește ne-ncetat
Mă alină în zilele rele
Și mă iartă de câte ori sunt vinovat.