Și dacă vreau
pot să iau prima aripă spre fericire
cu trupul plâns alergând
și buzunarele vieții deschise până-n fluturi.
Primăveri îmi vor cerși sub piele rugi sfinte.

Voi trăi în primul cer promis
cu toate porțile bisericilor deschise,
pulsul va crește-n palma stângă a ierbii
și-n vârful tăcerii...

Aripa primului albatros
mă va aduce în șoaptă
în seara cu lumini desfrunzite,
va lega ochii pietrelor
cu îmbrățisările târzii
.
Voi alerga prin suflet
cu călcâile rostindu-și pe de rost ultima toamnă
pântecul meu va naște
în toate limbile lumii
o nouă iubire.