La colț așteaptă-un cerșetor,

sunt eu, rămas pe drumuri să te caut

să scotocesc prin ghena vieții ce-a trecut

un colț de noapte, o coajă de iubire

sau fericirea-ntr-o conservă ce-o deschid precaut.



Mai am trei străzi în zona mea de lucru

tomberoanele aliniate stau

ca într-o garnitură de vagoane

în care nu stiu în ce compartiment

să urc, să te găsesc și să te iau.



Începe toamna, ploaia și prin frunze

c-un băț vreau să descopăr pașii tăi

în parc sosesc de-acum maturătorii

haini și cinici, egoiști și răi.



La scara unde ne-am iubit odată

am găsit o pungă c-un sărut

dupa culoare pare rujul tău de buze

dupa mărime e-al unei buburuze

pus pe-un bilet, îl las nedesfăcut.



Bântui pe stradă, uite o cutie,

dau cu piciorul, lumea se intoarce

nisipul curge, o pisică toarce

învaluită în mătase-i place,

e șalul tău purtat la cununie.



La colț de lume, prin gunoiul vieții

încerc să mai găsesc din amintiri

din ce odată-am aruncat la ghenă,

patimi și dor, iubire, crez, simțiri.